Cum își iau românii țeapă dacă țin banii la bănci: ING, Raiffeisen, Banca Transilvania și BCR nu vor să citești asta
Sigur ești client al unei bănci din țară sau din străinătate. Nici măcar nu are importanță numele său. Acest material nu se dorește a fi unul care să lezeze în vreun fel autoritatea sau credibilitatea acestui sistem, ci doar expune, în cifre provenite de la surse oficiale, cât de păgubos e să-ți ții banii în bănci, ca simplu român, angajat, așa cum suntem aproape 5 milioane de persoane în această țară.
Cu toții, mai mult sau mai puțin, mai rar sau mai des, economisim. Fiecare pune deoparte cum poate și cât poate, cum poate, banii strânși prin munca sa, indiferent care ar fi ea, cu gândul să aibă un depozit de urgență sau poate să-și cumpere ceva. N-are nicio importanță.
Cert este că trebuie să conștientizăm că banii economisiți nu pot fi ținuți nici la saltea, nici la ciorap. Dacă încă ai astfel de practici, află că banii ți se devalorizează de la o lună la alta, mai ales în actuala criză a inflației. Deci, trebuie plasați în instrumente de economisire sau investiți.
Cu investițiile mulți români nu sunt familiarizați. E și un risc, e și o chestiune poate prea dificilă pentru mulți, tocmai de aceea ne vom referi la instrumentele de economisire, adică, de exemplu, Pilonul 2 de pensii sau depozitele bancare.
Din păcate, mulți români încă aleg depozitele bancare, deși, vorbind cu cifrele în față, nicio bancă din România nu oferă dobânzi care să acopere rata anuală a inflației, în momentul de față. Practic, tu-ți duci banii la bancă, dar pierzi, deși ți se promite o dobândă. Dar neacoperind inflația, ieși pe minus, așa cum se spune pe înțelesul tuturor.
Băncile își fac treaba cu banii tăi, te jupoaie cu tot felul de comisioane, iar tu habar n-ai că ieși pe minus
Nu este vorba despre a denigra băncile, ci despre a expune o realitate matematică ce este în dezavantajul clientului, cel puțin acum.
Conform unei analize conso.ro ce se bazează și pe o statistica oferita de APAPR, un român cu salariul mediu pe economie care a investit în ultimii 15 ani de ani în Pilonul II a avut un câștig de 5.900 lei. Surpriza de-abia acum vine: dacă același român ar fi investit aceiași bani într-un depozit bancar, obținea doar 3.206 lei. Matematica nu minte, deci de aici putem trage singuri concluziile utile situației noastre financiare. Este dreptul fiecăruia să aleagă ce face cu banii săi, dar și dreptul la informare este unul fundamental, să nu uităm acest lucru.